APEC - Asociatia Profesionala a Economistilor si Contabililor Romania

Login Register
Home » Categorii » Articole » Executarea silita a creantelor fiscale
A+ R A-
Sâmbătă, 09 Iunie 2012 17:20

Executarea silita a creantelor fiscale

Voteaza
(7 voturi)
In perioada de criza s-au inmultit cazurile in care societatile comerciale si persoanele fizice sunt uneori in imposibilitatea de a-si plati la timp datoriile catre bugetul de stat. Consecinta : executarea silita, procedura de care ANAF se foloseste pentru recuperarea datoriilor la buget.
Ce inseamna de fapt executarea silita si care sunt etapele acesteia ?
Stingerea creantelor fiscale prin executare silita este reglementata in Capitolul VIII al Codului de procedura fiscala. 
Conform Art. 141, Cod procedura fiscala, prima etapa a executarii silite a creantelor fiscale consta in emiterea si comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu.
Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent.
In titlul executoriu emis de organul de executare competent se inscriu toate creantele fiscale neachitate la scadenta, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat, precum si accesoriile aferente acestora, stabilite in conditiiile legii.
Executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Sunt supuse sechestrarii si valorificarii bunurile urmaribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta si/sau identificate de catre organul de executare, in urmatoarea ordine:
a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit;
b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii care constituie principala sursa de venit;
c) bunurile mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;
d) ansamblu de bunuri in conditiile prevederilor art. 158;
e) masini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatiii care constituie principala sursa de venit;
f) produse finite.
Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de intarziere sau majorarilor de intarziere, dupa caz, ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
Executarea silita prin poprirea conturilor bancare este cea mai utilizata forma de executare si este reglementata de Art. 149, Cod procedura fiscala.
Ordonanta Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea si completarea OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, a adus modificari in sensul inlaturarii obligatiei de comunicare a unei copii certificate de pe titlul executoriu tertului poprit, astfel incat poprirea se va infiinta numai prin comunicarea unei adrese de infiintare a popririi.
Prin aceasta ordonanta s-a interzis bancilor sa permita efectuarea altor plati in afara celor pentru stingerea obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi, exceptiile vizand plata:
• sumelor necesare platii drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor si contributiilor aferente acestora, retinute la sursa;
• sumelor necesare platii accizelor de catre antrepozitarii autorizati (in acest caz, debitorul va prezenta unitatii bancare, odata cu dispozitia de plata, si copia certificata, conform cu originalul, a autorizatiei de antrepozitar);
• sumelor necesare platii accizelor, in numele antrepozitarilor autorizati, de catre cumparatorii de produse energetice;
• sumelor necesare platii impozitelor, taxelor si contributiilor de care depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii la plata. In acest caz, debitorul va prezenta unitatii bancare, odata cu dispozitia de plata si copia certificata, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat inlesnirea la plata.
Modificarea art. 148, prin introducerea a doua noi alineate, 51 si 52, vizeaza obligatia organului de executare de a ridica poprirea bancara pentru sumele care depasesc cuantumul creantelor inscrise in adresa de infiintare a popririi, in situatia in care, din informatiile comunicate de banci, rezulta ca sumele indisponibilizate in favoarea organului de executare acopera creantele fiscale si sunt indeplinite conditiile pentru realizarea creantei.
In practica, in cele mai multe cazuri, organul fiscal transmite adrese de infiintare a popririi la toate bancile la care debitorul are deschise conturi. Prin modificarea adusa se limiteaza posibilitatea de multiplicare a sumelor indisponibilizate, in masura in care in unul dintre conturi se regasesc disponibilitati necesare acoperirii creantei.
Printre prevederile favorabile debitorilor se numara si cele referitoare la restituirea sumelor incasate in plus. Astfel, prin exceptie de la termenul general de 45 de zile de solutionare a cererilor de restituire, sumele incasate in plus fata de creantele fiscale pentru care s-a infiintat poprirea vor beneficia de un termen de restituire mult mai scurt, de 5 zile, aplicandu-se si procedura din oficiu. Termenul se calculeaza de la data incasarii sumelor, insa restituirea va parcurge aceeasi procedura de compensare prealabila cu alte eventuale obligatii restante ale debitorului. Potrivit art. 124 alin. (1), astfel cum a fost modificat de OG nr. 2/2012, si pentru aceste sume se acorda dobanzi in cazul in care termenul de 5 zile nu este respectat.
O ultima modificare vizeaza obligatia organului fiscal de a ridica masurile de executare silita in termen de cel mult 2 zile de la data la care a incetat executarea silita, introducandu-se concomitent, la art. 148, dispozitia de trimitere catre prevederile art. 227 alin. (2) referitoare la raspunderea patrimoniala a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de functionarii publici din cadrul organelor fiscale, in exercitarea atributiilor de serviciu.

Autor : Angela Stancu, membru asociat APEC



Modificat Luni, 27 August 2012 14:19
APEC

Asociatia Profesionala a Economistilor si Contabililor din Romania este formata din economisti si contabili, ambitiosi si bine pregatiti profesional.

Ne gasiti aici pentru ca dorim ca Romania sa aiba un mediu economic, fiscal si de afaceri corect si predictibil.

Website: www.apec-romania.ro Email Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Comenteaza


Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required